20 de julho de 2026Interpol

Tuir notifikasaun husi Interpol, ZHANG Xiuquan hetan buka husi autoridade xina tanba krime enganu (burla), iha prosesu ida ne'ebé Subgabinete Bincheng husi Gabinete Seguransa Públiku Binzhou, provínsia Shandong, hala'o.
Tuir faktu husi kazu ne'e, arguidu ne'e hola parte, entre fulan-fevereiru 2024 no fulan-marsu 2026, iha grupu enganu organizadu ida ne'ebé serve liuhosi telefone no plataforma digital, xefia husi JI Ping, ne'ebé sei iha nafatin lalais. Grupu ne'e allegadamente kria plataforma investimentu falsu ida, hodi kaer vítima liuhosi rede sosiál Douyin ho promesa juru boot, hodi lori vítima sira instala aplikasaun investimentu ida ne'ebé grupu enganu rasik manipula.
Depois, dadus plataforma ne'e altera atu bloku levantamentu osan, hodi kauza pelu menus vítima 5 sofre lakon liu millaun 7,16 yuan (CNY), aproximadamenti millaun ida dollar amerikanu.
Iha prosesu ne'e laran, ZHANG Xiuquan allegadamente hola responsabilidade atu kaer vítima sira atu investe iha plataforma enganu ne'e.
Mandadu kaptura kontra arguidu ne'e aprova ona iha loron 13 fulan-marsu 2026 husi Prokuradoria Populár Bincheng iha sidade Binzhou, bazeia ba Artigu 266 husi Lei Penál Repúblika Populár Xina, krime ne'ebé bele hetan pena máximu prizaun tinan-tinan (perpétua).
Notifikasaun Interpol mós klasifika arguidu ne'e nu'udar hela risku atu halai.
Sidadaun xina ne'e transfere ona ba sela PCIC nian, no prosesu judisiál kontinua ona.
Ida ne'e sai ona kaptura daruak husi sidadaun estranjeiru ne'ebé Interpol buka, ne'ebé PCIC rejista iha loron balu nia laran de'it.
Iha loron 19 fulan-jullu, PCIC kaptura, iha aeroportu hanesan, sidadaun xina seluk, mós sai alvu husi red notice ida tuir pedidu husi autoridade xina, iha kazu organizasaun prostituisaun, ho mandadu kaptura ne'ebé fó-sai iha fulan-dezembru 2024 husi gabinete distritál Jiangbei, iha Chongqing.
PCIC reafirma nia kompromisu ba kooperasaun internasionál iha area investigasaun kriminál, hodi mantein koordenasaun besik ho Interpol, Servisu Imigrasaun no autoridade sira seluk, iha kontrolu ba indivíduu sira ne'ebé hetan buka ne'ebé bele tenta atu tama ka sai husi teritóriu nasionál.
